EXCLUSIV | Vacanțele lungi și dese, cheia marilor succese? Expert în educație: „Cred că modularizarea este contraproductivă, în loc să fie productivă”

Marian Staș, specialist în politici educaționale și principalul promotor al ideii de Școli-pilot – a vorbit pentru Gândul, despre perspectivele școlii românești la început de 2024. Expertul în educație a punctat că, poate nu întâmplător, prima zi de cursuri din noul an, a debutat luni cu un protest al copiilor, care acuză ministerul de încălcarea dreptului la transport gratuit.

Potrivit lui Marian Staș în momentul de față, „diagnosticul” în ceea ce privește sistemul de învățământ românesc este unul deloc optimist.

Mai exact, susține interlocutorul Gândul, „România secolului XXI NATO-UE funcționează cu un model educațional feroce comunist, blocat în paradigma lui comunistă.”

„La noi, societatea funcționează fix invers! Cum pot să șmecheresc cât mai bine?”

În plus, aruncând o privire pe structura anului școlar 2024, nu putem să ocolim o întrebare esențială și anume dacă sunt vacanțele lungi și dese, cheia marilor succese, ținând cont de metehnele societății românești?

Raportat la acest subiect, Maria Staș consideră că modularizarea este mai degrabă contraproductivă  în loc să fie productivă, explicând că mecanisme de genul ăsta – care îndesesc numărul de pauze – nu fac decât să adauge componente de randament scăzut la începutul și la sfârșitul modulelor.

Expertul în educație susține că nu are nicio problemă cu perioadele dese de vacanță – care pot fi binevenite – cu condiția „să decuplezi instantaneu și să cuplezi instantaneu”,  fără să se piardă timp în detrimentul pregăturii elevilor.

Mai exact, explică specialistul în educație, „în ultima oră de curs din fiecare modul, toți copiii sunt la școală și atunci se închid mediile, nu cu o săptămână înainte.”

„Cred că este al doilea an de module și poate că ar mai merge de văzut încă un an, dar una peste alta, în momentul de față pe ceea ce înseamnă cultura noastră a românilor, tind să cred mai degrabă că modularizarea este contraproductivă în loc să fie productivă. Sigur că este un argument în legătură cu ceea ce înseamnă odihna – alternarea acestor perioade, ceea ce în esență nu este rău – doar că acest lucru funcționează într-o cultură cu mecanisme de autoreglare de integritate foarte bune.

Or la noi, societatea funcționează fix invers! Cum pot să șmecheresc cât mai bine? Pe de altă parte, este în cultura acestei nații o inerție colosală, așa că argumentul că până începe, n-ajunge bine și se termină – mai sunt vreo două săptămâni în mijloc – și tragem heblu cu o săptămână înainte, încheiem și medii etc. Și este cât se poate de plauzibil, pentru că asta este natura românului. Dacă el nu este nu mâna întoarsă la spate, păstrând ghilimelele de rigoare, nu funcționează de bună voie.

Or mecanisme de genul ăsta, care de fapt îndesesc numărul de pauze, nu fac decât să adauge inerțial componente de randament scăzut la începutul și la sfârșitul modulelor. Exact, din motivul pe care-l discutam. Eu nu am o problemă, este foarte frumoasă vacanța de schi și toate celelalte, cu condiția să decuplezi instantaneu și să cuplezi instantaneu.

Adică, în ultima oră de curs din fiecare modul toți copiii sunt la școală și atunci se închid mediile, nu cu o săptămână înainte. Iar în prima oră de curs, după vacanță, la începutul noului modul, toată lumea este în priză și face ce are de făcut. La noi așa ceva la români, hai să fim serioși! Prin urmare, cred că în momentul de față, acest tip de proces este contraproductiv educațional, pentru că scade foarte mult randamentul și în același timp reduce foarte mult perioada de lucru serios”, explică expertul contactat de Gândul.

„Asta mi se pare revoltător, pentru că vor fi bani irosiți aiurea”

Din punct de vedere al școlii de la început de 2024, Marian Staș consideră că foarte multe lucruri sunt lăsate cumva în aer, mai exact, începute și neterminate.

Expertul în educație mărturisește că este revoltat de faptul că nu a văzut un proiect serios în educație, care să pornească cu cap și cu coadă și să nu fie lăsat de izbeliște.

„Am să-ți dau câteva exemple de sistem și care sunt inadmisibile. Zeci de documente secundare, rezultate din Legea Învățământului Preuniversitar România Educată, nedusă la bun sfârșit în termenele pe care Guvernul și Ministerul Educației le-au stabilit. Așa ceva este incompetență managerială ministerială la greu. Cum să meargă bine școala, dacă însuși ministerul se împușcă în picior și nu-și îndeplinește obligațiile pe care el și le-a stabilit?

Inclusiv, povestea de luni (n.r. 8 ianuarie, pretestul elevilor.) Iată, un nou modul începe prima zi de școală în 2024, cu protestele copiilor. Nu înțeleg. Ceva nu mi se adună. Din 42 de județe, peste 20 au fost în stare să plătească transportul și 19 nu. Păi sistemul este centralizat, este comunist, toate sunt subordonate acelorași instituții. Cum 20 și ceva merg, iar 19 nu merg? Ceva este putred, un amestec de impostură, de golăneală politică inadmisibile. Nu au niciun fel de scuză, deoarece toți ar fi trebuit să fie la același numitor.

Apoi, sentimentul meu este unul de echivoc, de ceva care merge nici prea-prea, nici foarte-foarte, fără niciun proiect serios, amorsat așa cum se cuvine. Nu planuri-cadru, nu modele  curriculare, nu carieră didactică, adică toate marile proiecte serioase sunt lăsate așa de izbeliște. Mi se pare revoltător, pentru că vor fi bani irosiți aiurea. Sunt lucruri făcute, ca să zicem că facem, și sincer eu nu am văzut un proiect  serios în educație, care să pornească cu cap și cu coadă și despre care eu să spun că este un proiect serios, așa cum se cuvine.”

„Oricum, toate promisiunile și toate angajamentele guvernamentale sunt ciobite și date de gard”

Marian Staș nu este însă convins de faptul că profesorii își vor schimba esențial atitudinea și comportamentul atunci când vor primi mai mulți bani.

Expertul în educație își argumentează răspunsul, recunoscând că în 2024 cuvântul de ordine definitoriu pentru școala românească este mediocritatea care străbate prin toate fibrele sistemului.

„Sigur, să le dea mai mulți bani profesorilor, dar mie nu-mi este teamă, sunt convins că va fi ca la medici, atunci când le-au mărit salariile de 2-3 ori, tot au cerut șpagă. Sunt convins că nu se vor schimba esențial comportamentul și atitudinea profesorilor, doar pentru că vor primi mai mulți bani. Oricum, toate promisiunile și toate angajamentele guvernamentale sunt ciobite și date de gard, pentru că nu sunt îndeplinite așa cum au convenit de la bun început, în primul și în primul rând cu legislație obligatorie secundară, atunci când ar fi trebuit.

O să-ți mai dau un exemplu care mi s-a părut uluitor și anume faptul că ordinele de ministru pentru școlile-pilot din anul școlar 2023-2024, au fost semnate la 50 de zile după ce a început anul școlar. Au ieșit în MO la 52 de zile după ce a început anul școlar. Ca la nebuni! Asta dovedește, de fapt, bătaie de joc și nepăsare.

Cum să începi școli-pilot, cu ordine de ministru date la o lună și ceva, după ce a început școala? Cine a mai pomenit așa ceva? Cam pe aici suntem acuma. Adică, mediocritate, mediocritate, mediocritate, prin toate fibrele sistemului. Repet, vor fi bani foarte, foarte mulți care vor intra în sistem. Slavă Domnului, să aibă profesorii mai mulți bani, dar nu este investiție, ci sunt bani cheltuiți! Sunt bani băgați în sistem și cheltuiți. Un randament de proces, eu îl estimez ca va fi sub 20%”, mărturisește specialistul în politici educaționale.

„Dacă oamenii sunt cei care trebuie, cu siguranță sistemul poate produce clipă astrală, ca să zic așa”

Marian Staș recunoaște că una dintre hibele sistemului educațional este aceea că nu sunt croite corect sistemele proiectate, ceea ce face ca „diagnosticul” să fie  unul greșit.

„Ăsta este primul mecanism. Există un deficit structural, profund sistemic, critic în ceea ce privește, școala pe care oamenii aceștia o fac. Mai exact, nu știu, nu au capacitatea să croiască sisteme corect proiectate. În termeni matematici și logici se cheamă formularea corectă a problemei. Acești oameni fac câte ceva, dar nu construiesc ansamblul, construcția sistematică, strategică în termenii corecți, pentru că nu pun diagnosticul corect.

În momentul de față, diagnosticul este așa: România secolului XXI NATO-UE funcționează cu un model educațional feroce comunist, blocat în paradigma lui comunistă. Și de aici avem de plecat. Nouă ne-a ieșit și merge povestea cu școlile -pilot, pentru că am pus corect diagnosticul și am formulat corect problema.

Cauza, din punctul meu de vedere, este un deficit crunt structural de educație, de leadership, de abordare a ceea ce înseamnă temele sau procesele de schimbare adaptivă. Arhitectura de sistem are întotdeauna un punct zero și anume cheia de boltă este cheia modelului curricular, a arhitecturii curriculare. De aici plecăm mai departe”, a conchis expertul în educație Marian Staș.

Protest în prima oră de curs din 2024: „Ministerul să ne vadă facem orele în stradă”

Zeci de elevi au protestat luni, în prima zi de școală după vacanța de sărbători, în fața Ministerului Educației. Aceștia au fost chemați la discuții de reprezentanții ministerului.

Protestul vine după ce în 19 județe din țară, copiii trebuie să-și achite abonamentele la transport, deoarece firmele nu le mai asigură gratuitatea. Transportatorii dau vina pe o hotărâre de guvern neclară în ceea ce privește sursa de finanțare. Elevii cer ministerului să ia măsuri și să deblocheze situația.

Elevii au scandat „Demisia!”, „Fără transport avem viitorul mort”, „Ministerul să ne vadă facem orele în stradă.” Tinerii protestari fac parte din Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din București și Ilfov și Asociația Elevilor din Constanța.

Cele cinci module ale școlii românești. Structura anului școalar 2024. Ce mică-i vacanța mare! Sau nu?

Prima zi de cursuri din anul 2024 a început luni, 8 ianuarie, deschizând modulul trei de cursuri, potrivit informațiilor EduPedu. Astfel, elevii și profesorii merg la școală până vineri – 9, 16 sau 23 februarie 2024, când vor începe vacanța de schi de o săptămână, decisă diferit, de la un județ la altul, potrivit structurii anului școlar 2023-2024.

Mai exact, în funcție de cum a fost poziționată vacanța de schi din februarie, modulul 3 durează 6, 7 sau 8 săptămâni, influențând și durata modulului patru de cursuri, susține sursa citată.

Cursuri în anul școlar 2023-2024:

• Modulul 1 – de luni, 11 septembrie 2023, până vineri, 27 octombrie 2023;
  Vacanță de toamnă: 28 octombrie 2023 – 5 noiembrie 2023
• Modulul 2 – de luni, 6 noiembrie 2023, până vineri, 22 decembrie 2023;
  Vacanță de iarnă: 23 decembrie 2023 – 7 ianuarie 2024
• Modulul 3 – de luni, 8 ianuarie 2024, până vineri, 9 februarie 2024, respectiv vineri, 16 februarie 2024, sau vineri, 23 februarie 2024, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București.
• Vacanță de schi: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 12 februarie – 3 martie 2024
• Modulul 4 – de luni, 19 februarie 2024, respectiv luni, 26 februarie 2024, sau luni, 4 martie 2024, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 26 aprilie 2024;
• Vacanță de primăvară: 27 aprilie 2024 – 7 mai 2024
• Modulul 5 – de miercuri, 8 mai 2024, până vineri, 21 iunie 2024;
• Vacanța de vară: 22 iunie 2024 – 8 septembrie 2024
• Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 7 iunie 2024;
• Pentru clasa a VIII-a, anul școlar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 14 iunie 2024;
• Pentru clasele din învățământul liceal — filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 28 iunie 2024; (Sursă informații: Edupedu.ro.)

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV | Școala românească, o „ciorbă” cu multe ingrediente. Expert în educație: „Acest sistem creează fuga după note, trebuie găsit un echilibru”

EXCLUSIV | Legile educației, între secretomanie și mize politice? Specialist în educație: „Rezultatul va fi unul și mai mediocru. Le este frică să-și asume scoaterea modelului educațional din paradigma comunistă”

EXCLUSIV | Noile legi ale educației, la a treia amânare de la doi miniștri, România educată mai așteaptă. ”Cea mai mare dorință este să însemne ceva mai bun și să nu se schimbe cel puțin un ciclu complet de învățământ”